Poezie CUM L-AM AFLAT PE ISUS -Ma lupt cu morile de vint
Vizualizări: 116
Scrisa: BBCode: [url=/poezie/id/7108-cum-l-am-aflat-pe-isus-ma-lupt-cu-morile-de-vint]CUM L-AM AFLAT PE ISUS -Ma lupt cu morile de vint[/url]
CUM L-AM AFLAT PE ISUS
Ma lupt cu morile de vint
Si iata-ma din nou, asa cum mi-am dorit
Libera, fara dogme-mi, ziceam in sinea mea
Spre o viata, mai lejera credeam, ca am pasit
Amar, m-am inselat si nu a fost, asa
La locul meu de munca,nimic, nu s-a schimbat
Ba, mai dispretuita-mi parea, ca sunt, acum
Unii, ziceau "si asta, de secte, s-a lasat"
Si ma priveau, suspect si isi vedeau de drum
Si rideau pe la colturi si vorbe, deocheate
Spuneau pe seama mea, mereu am auzit
Mi-am pierdut din prestigiu si tot mai incurcate
Problemele in viata, mereu mi s-a ivit
Sistemul, ce-l traiam, se facea tot mai dur
Si greutati veneau, ca un puhoi, pe noi
Nu ma gindeam, s-ajung, ca lipsuri sa indur
Si-n loc sa progresez, mergeam, tot inapoi
Si in familia mea, parea, totu-ncurcat
Dar, omul, ce mi-ai dat, persevera mereu
Eu, L-am respins pe Domnul, El, s-a indepartat
Dar sotul meu, cerea, mila lui Dumnezeu
In rugaciuni, curate, mereu il auzeam
Cum, cerea indurare si mila pentru noi
Nu mai puteam, sa-ndur si-n lacrimi izbucneam
Ce bine, ar fii fost, sa dam timpu-napoi.
Nu, eram impacata si-n suflet, ma durea
Faptul, ca Te-am tradat si am fugit, de Tine
Si ma simteam un "nimeni", stiam, ca ai putea
Sa ma distrugi, sa mor, sa faci, ce vrei cu mine
N-am gasit multumirea, asa cum am crezut
In lume nu eram, cu fratii, nici asa
Cea mai nefericita, fiinta, m-am facut
Dar, asta meritam, era doar vina mea
Copiii mei, pe rind si ei, au fost luati
Si incercati si ei, de valurile, vietii
Pe rind, tot cite unul, tradati si inselati
Dar, toate le puneu, pe seama, tineretii
Eu, stiam adevarul, stiam, ca am tradat
Si asta-i consecinta, celor ce fac, ca mine
Din casa noastra, Domnul, putin S-a departat
Raul, m-a invadat, in loc sa traim, bine
In loc, sa fiu cu fratii, sa merg la adunare
Copiii mei, sa fie in Casa Ta, mereu
M-am despartit de Tine, am ales, lumea mare
Acum, trag consecinte, pacatul, e al meu
Nu Tu, ai fost Acela, care m-ai parasit
Chiar daca mai cadeam, Tu, tot ma ridicai
Eu, am fost cea mai lasa, de Tine, am fugit
Dar si asa, te rog, Doamne, mila sa ai
Sa nu imi iei copiii, si asta o poti face
Gindul, c-ar fii posibil, mereu me ingrozeste
Tu, Doamne, stiu ca poti, inima mea, intoarce
Nu ma lasa sa pier, ma iarta, ma pazeste
Si prin cuptor, in flacari, mereu, eram trecuta
Si ca un val puternic, venea, nenorocirea
Iar cind, toate treceau,eu, ramineam tacuta
Stiam, c-am capatat, prin Tine, izbavirea
Cu cit erai mai bun, mai binevoitor,
Cu atit, eu ma simteam mai jos, mai umilita
Stiam, ca Tu, esti mare si esti invingator
Tu, mai aveai rabdare, si asteptai cainta
Si am pierdut razboiul, cu propria mea arma
Tu, M-ai invins, dar blind, Mi-ai aratat, iubire
Eram ca si un vas, frumos, dar ce se sfarma
Am fost in mina Ta, dar Mi-ai avut de stire
Cind eram prea-ncercata si te simteam, pe Tine
Cum vrei ca sa ma scoti, din tot, ce e mai rau
Fiori, de neputinta, simteam ca trec prin mine
Si in genunchi cadea, plingind, o Domnul meu
In nopti, de framintare, cind somnul, nu venea
Si vedeam episoade, pe care le-am trait
Ma intrebam, mereu, Tu ma mai poti, ierta ?
As mai putea sa fiu, copilul Tau, iubit ?
Cind eram linga Tine, eu, eram multumita
Chiar, de aveam putin, pe masa la copii
Cind Tie, ma rugam, eu eram, fericita
Si in genunchi cadeam, pentru, a-Ti multumii
Un vierme amarit, care spurca, pamintul
Asa ma simt, acum fata de Slava Ta
Pe Tine, Te-am tradat, am calcat Juramintul
Dar, nu pot sa traiesc, fara iubirea Ta.
amin
Nu a fost notată încă!
Nu a primit aprecieri încă!
Nu a fost comentată încă!
meniu primDomnul este lumina și mântuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieții mele: de cine să-mi fie frică?