Poezie CUM L-AM AFLAT PE ISUS -Iluzii de libertate

CUM L-AM AFLAT PE ISUS

Iluzii de libertate



Toate, erau schimbate, nu era ca-nainte,

Cind, nu te cunosteam, pe Tine, sfint Isus

Chiar daca nu voiam, stiam de cele sfinte

Mereu, imi aminteam, de cele, ce Mi-ai spus



Si simulam, adesea, ca sunt eliberata

Ca nu am obligatii si Legi, de implinit

Eu, nu eram ca altii si nici chiar, lumea toata

Nu, egala cu Tine, atunci, cind Te-am iubit.



Cind Te-am iubit, pe Tine, simteam, aveam putere

Chiar firea mea, timida, era cutezatoare

In toate fericita, n-aveam, nici o durere

Dar astazi, pot sa spun, sunt, o stea cazatoare



Am fost o stea micuta, pe Cerul plin de stele

Al celor cu credinta, care Te mai iubesc

Puteam, sa am lumina, sa stralucesc ca ele

Sau, poate, as fii putut, mai tare sa lucesc



O stea, care s-a stins, cind a atins, pamintul

O stea, care a cazut, o stea fara Isus

Asa, este si omul, chiar daca numai gindul

Si-ndreapta, catre cer, are puteri, de sus



Puterea mea, s-a dus, o data cu caderea

Si iata-ma, din nou si mai descurajata

Caci fara fratii mei, m-a parasit puterea

Si fara Domnul meu, eram, jos aruncata



In colbul deznadejdii si in amaraciune

Intr-un ocean, adinc, plin de nesiguranta

Vedeam, oameni voiosi, care traiau in lume

De toate, aveau placere si dragoste de viata



Dar, eu stateam gindita si nu aveam ce spune

Tot ce era lumesc, imi facea numai greata

Statea si ma-ntrebam, de ce-am voit, in lume ?

De ce-am lasat pe Domnul, ce voiam de la viata ?



Nici vreme nu aveam, sa ma dezmeticesc

Si greutati, de-a valama, sosite cu duiumul

Am inceput cu spaima, atunci sa ma gindesc

Ca iarasi, rataceam si am gresit, rau, drumul



Eram, o nulitate, eram, o tradatoare

Ce n-a putut sa-si calce, pe EUL ei, scirbos

Un om, ce n-are pret, o fire schimbatoare

N-am meritat, pe Cruce, sa moara al meu Cristos



N-am ales Tinta buna, si-n lume, m-am intors

Si cont, nu am tinut, de cei de linga mine

Cum aveam obiceiul, faceam toate pe dos

Ce faceam fara Domnul, nimic, nu-mi iesea bine



Cu fratii, ma-ntilneam si toti ma intrebau,

Si toti, voiau sa afle, de ce, m-am suparat ?

Aveam eu explicatii, dar nu corespundeau

Cu acel, ce Legamintul, cu Domnul, l-ancheiat



M a entuziasmam, eram, des, cautata,

Si toti ma sfatuiau, ca sa ma razgindesc

Ca rau, o sa imi para si-o se regret, o data

Inca, ma pot intoarce, ei cu drag, ma primesc



Dar EUL meu, lucra, mult cu tenacitate

Momente, neplacute, mereu imi amintea

Si ma tot indemna, sa plec, sa le las toate

Ca locul meu, e altul, nu-i aici, lumea, mea



Dar, Domnul era bun si mai avea rabdare

Ma astepta pe "mine", ca sa ma razgindesc

Ma mai lasa in focuri, dar cind plingeam, mai tare

Iar imi dadea putere si forta sa razbesc



Acum, viata-mi era, total debusolata

Vedeau, si-ai mei gresala, cu totii, ma iertau

Familia, mi-a ajuns, aproape, dezbinata

Iar cele patru flori, incet pe drum piereau



L-am parasit pe Domnul, m-a lasat, in uitare

El, a fost bun cu mine si toate, mi-a iertat

Pe Cruce la Golgota, si-a dat a Lui suflare

Dar, fara-ntelepciune, iubirea, I-am tradat



Tradarea-i, o rusine, o umilinta grea

Cind, raul te conduce, o depasesti, incet

Apoi, vezi si descoperi, e boala cea mai rea

Lent, sufletu-ti ucide,traiesti, doar in regret



Nu recomand, la nimeni, aceasta incercare

Nici, la acei, pe care, ii socotesc, dusmani

E, o experienta, dura, amara ce te doare

Te urmareste vesnic, chiar peste ani si ani



Nelinistea-ti ofera, iti fura sanatatea

Dragostea ta de viata si mintea, daca poate

E prefacut, Satan, ti-arata, libertatea

Apoi, te-ncorseteaza si ti le ia, pe toate



Sa nu fiti amagiti si sa patiti, ca mine

La Isus, tinta voastra, sa va uitati, mereu

Atenti, sa fiti tot timpul si cinstea pe rusine

Lui Satan, sa n-o dati, atunci, va , va fii, greu



Ca gloria, ne trece, marirea si visarea

Se duc, toate pe rind, ca si cum, n-ar fii, fost

Ramii, doar singur, tu, pacatul, remuscarea

Si intelegi gresala, nimic, n-a avut, rost.





amin