Poezie Apa botezului

Tu omule, ce stai îngîndurat

Privind apa botezului

De ce al lumii azi păcat

Îți este drumul crezului



Privește cum acești copii

Au auzit chemarea

Și vor să fie doar cei vii

Primind acum iertarea



Privește, chear de lacrimi curg

Și cercetează-ți azi trăirea

De ea se pleacă în amurg

Aici e mîntuirea



În inimă-ți se duce luptă

Și sufletul stă ca să iasă

Privește-ți haina vieții ruptă

Și pe a Domnului mireasă



Îți este-ngăduit și ție

Să te apropii de Altar

De simți, că viața veșnic vie

O poți primi acum ăn dar



Și tu chemat ești chear acum

Să ieși, să vii în față

Aici, unde doar rugi se spun

Să știi azi de-a Lui față



Și de nu ai curaj să ieși

Să strigi azi la Isus

Să-țp dea din pîine și din pești

Privește doar în sus



Și crede numai, căci El-Domnul

Te vede și-ți aude glasul

Nu asculta din tine omul

Ca să nu fii rămasul



Și-atunci cînd El se va întoarce

Ca să-și adune acești copii

Ce-au hotărît să se împace

Cu D-zeul celor vii



Tu ce vei face, de azi taci

Și inimii nu-i dai avănt

Nu vei putea să te prefaci

Să spui, că ești și tu un sfînt



Acum, și doar acum poți face

Tu legămînt cu D-zeu

Să ai în inimă doar pace

În suflet doar pe Fiul Său.

Amin!