Poezie Harul curge din belșug

Cînd Harul curge din belșug

Și Duhu-mbărbătează

Cine sunt eu ,ca să astup

A Domnului mireasmă



De ce cînd Domnul azi ne cheamă

Pe toși,ca să-I slujim

Noi punem iar la îndoială

Al Lui tărîm divin



Nu este caz de mulțumire

Și de-nchinare sfîntă

Căci cu-ndurare și iubire

A spus ,că ne ajută



De ce cîștigul azi mă doare

Cînd trebue să-l împărțesc

Cu cel ce-n viață nimic n-are

Și greu îmi e ,ca să-l iubesc



Și pentru ce mă țin de lume

Legat cu-atîta rîvnă

Și fapta nu produce bine

Mă dau bătut în luptă



Cînd este vorba de-ajutor

Pentru lucrarea-i sfîntă

Îndepărtez al meu picior

Pe altul las să plîngă



Și chiar cu greu de mă impun

Să fac și eu ceva

Din partea Domnului eu fur

Și-o pun în slujba mea



Nu-mi se va cere la sfîrșit

Doar roadele iubirii

Și pentru cine am muncit

Pentru trăirea firii



Și ce-am făcut cu-al meu cîștig

Ce Domnul mi l-a dat

Mereu ascuns în noapte-n frig

De hoți eu l-am păstrat



Dar hoțul vine ,chiar atunci

Cînd eu ăn mînă-mi țin

Cîștigul,ce-ar putea pe mulți

Sî-i scape de-a lor chin



Ajută-mi Doamne a purta

Cîștigul vieții mele

În siguranță-n mîna Ta

Căci timpurile-s grele



Te rog,oDoamne,fii cu mine

Și pune-n mini dorința

Cîștigul meu doar pentru Tine

Să poarte biruința.



Amin!