Poezie Privesc către Tine

Privesc către Tine



Ridică-mă Doamne din hău

Şi pune-mi piciorul pe stâncă

Smulge din mine tot ce e rău

Spală-mă-n sfânt sângele Tău

Şi adu-mi pocăinţa adâncă.



Har adu-mi Doamne din rai,

Căci toate prin Tine se-arată.

În dreptu-mi o Doamne de stai

Smerită te rog, voinţă să-mi dai,

Putere de-nfăptuire curată.



Orice dar bun, vine de sus,

De la Tine Părinte-al luminii

În inimă Undelemn când e pus,

Căinţă şi har cu El este-adus

Şi-ncep să-nflorească toţi crinii.



Privesc către Tine cu sufletul greu

Mă arde păcatul, mă doare!

Ridică povara din sufletul meu

Rănită strig către Tine mereu

Adu-mi în viaţă iar soare!



amin