Poezie Dezamăgirea numită evoluţie

Dezamăgirea numită evoluţie



Cu foarte multă vreme-n urmă ,

Dintr-un nimic ce-i greu de definit ,

A apărut , şi-o spun ca pe o glumă ,

Tot ce există si e vrednic de privit .



La început a fost o Marea Explozie ,

Spun unii dintre cei inteligenţi

Şi-o spun fără o minimă smerenie

Ca si cînd personal acolo ei au fost prezenţi .



Tot ce există mai complex în viaţă ,

Tot ce e încă greu de înţeles ,

A fost la început doar o substanţă

Aflată pe un munte ... sau poate la şes .



Tot ce e viaţă în natură

A apărut aşa , ca din senin ;

La inceput a fost doar o celulă

Ce a umplut apoi pământul pe deplin .



Căci , după o vreme-ndelungată

Dintr-o celulă s-au ivit doi peştişori ,

Apoi o splendidă balenă cocoşată

Şi un rechin cu dinţi sfâşietori .



Toată această mare transformare

S-a-ntins până pe munţii ’nzăpeziţi ,

Căci s-au născut şi lupi şi urşi şi căprioare ,

Şi-un grup de lei care scrâşnesc din dinţi .



Iar în final , dintr-o maimuţă urlătoare ,

A apărut un omuleţ ciudat

Ce a ajuns apoi , din pură întâmplare ,

Un mare şi puternic om de stat ...



...Toate aceste simple speculaţii

Şi altele ce vin la nesfârşit

Sunt pur şi simplu aberaţii ;

Păreri aproape imposibil de gândit .



Toate aceste simple afirmaţii fanteziste ,

Dar spuse pe un ton hotărâtor

Arată scopul lumii ateiste :

Dorinţa de-a scăpa de Creator .



Dar , când încă de la început

Îl scoţi pe Dumnezeu din conştiinţă ,

Tot ce rezultă e de necrezut :

O mare , gogonată pseudoştiinţă .