Poezie CALEA INGUSTA A MINTUIRII

CALEA INGUSTA A MINTUIRII





In Raiul mult visat de omenire

Putem ajunge, oricare, din noi

E-ngusta calea, inspre Mintuire,

E presarata cu griji, cu nevoi...



Necazurile vietii-s tot mai grele

Si toate parca sunt cu susu-njos

Cutremure, vesti de razboaie, rele,

Dar tinta noastra, e Isus Cristos



Si bolile, care ne decimeaza,

Necazuri, ne aduc si intristare

Credinta vie, ne incurajeaza,

Si numai, prin Isus, avem salvare



El, e mereu prezent, plin de iubire

Si asteapta sa fim si noi, primitori

Si Vestea buna, despre Mintuire

S-ompartasim, s-o spunem, tuturor.



El, este plin de mila si iubire

Pentru noi, care, raul, regretam

El, vrea s-avem parte de Mintuire

Si inimile, noastre, sa-I predam



Isus Cristos, este plin de iubire

El, a Lui singe si l-a dat pe cruce

Prin El, noi tindem la desavirsire

Fara pacat, sfintiti, putem ajunge



Acolo, totu-i pur si nentinat,

Doar cei curati, Cerul, pot sa il vada

Totul, e diferit si e schimbat

Acolo, ajung, cei care au vrut, sa creada



Ca Acel care s-a dat crucii, jertfire

A fost Dumnezeiesc si Preaslavit

Si pentru oameni, a avut, iubire

A suferit, amarnic si-a murit.



Apoi, a inviat, la Tatal S-a suit,

Asteapta sa-L urmam si noi cu daruire

De-n inima simtim ca la noi, a venit

Usa sa o deschidem si sa ii dam iubire



Si azi de-L auzim ca El ne cheama

A noastre inimi sa le despietrim

De nimenea sa nu ne fie teama

Ca Viata Vesnica, s-o dobindim .





amin