Poezie Cincizecime (4)

Erau toţi împreună, în acelaşi loc,

O sută douăzeci şi se rugau cu foc.

Deodată, un puternic vâjâit s-a auzit...

Părea un vânt care deodată s-a pornit

Venea din cer! Ceva necunoscut!

Care întreaga casă a umplut.



Părea că-s limbi de foc! S-au împărţit…

Şi peste fiecare au venit.

Cu toţii s-au umplut de Duhul Sfânt

Vorbeau în alte limbi de pe pământ

Că Duhul le dădea ce să vorbească

Pe Dumnezeu în limbi să-L preamărească.



Din toate neamurile de sub cer,

Erau atunci reprezentanţi în Israel

Mulţimea acel sunet când a-auzit,

S-au adunat cu toţi şi au încremenit!

Dar cum se poate? Este nemaipomenit!

Căci toţi din casă în altă limbă au vorbit



-Toţi aceştea nu-s Galileieni? I-aţi cunoscut?

Cum de vorbesc în limba-n care ne-am născut?

Mezi, Parţi, Iudei sau prozeliţi

Din Pont, Asia ,Frigia sau Elamiţi

Ne spun despre-a Domnului lucrare

Şi-i auzim în limba noastră fiecare



Toţi erau uimiţi şi se-ntrebau

Alţii îi luau în râs, şi îi batjocoreau.

Lăsaţii... între ei vorbeau,

Sunt plini de must! De ei râdeau...

Dar Petru în picioare s-a sculat

Şi fără nici o teamă-a-cuvântat.



Bărbaţi Iudei, voi din Ierusalim:

Noi toţi aceştia care-n limbi vorbim,

Nu suntem beţi aşa cum aţi vorbit

Ci profeţia lui Ioel s-a împlinit

Aşa vorbit-a Dumnezeu

În zilele din urmă voi turna din Duhul Meu



Feciorii voştrii, fetele vor proroocii

Vedenii Eu le voi decoperii.

Bătrânii voştrii visuri vor visa,

Şi peste robi şi roabe Duhu-Mi voi turna.

Voi face semne cum scrie-n Cuvânt

Minuni mari vor fi pe pământ!



****

La Cincizecime asta s-a-ntâmplat,

Duhul cel Sfânt atunci s-a revărsat

Şi toţi au fost umpluţi deplin

Cu acest Duh măreţ, divin.

De atunci şi până astăzi Duhul Sfânt

Se tot revarsă pe pământ.

Oricine cere poate să-l primească

S-ajungă in Împărăţia cea cerească.



amin