Poezie Pe marea vieții (3)

PE MAREA VIEŢII



Pe marea vieţii, cu furtunã,

lovind în piept şi în catarg,

v-aduc din cer o Veste Bunã :

Isus vã dã un loc mai larg !



Dar calea voastrã tot îngustã

va fi, prin multe suferinţi,

cãci cine dragostea o gustã

nu se mai uitã la arginţi.



Un ucenic iubind arginţii,

vai, a cãzut atât de jos !

Iar când pierdu controlul minţii

el L-a vândut chiar pe Cristos.



Oricât de grea v-ar fi povara

ce parcã iarãşi v-a rãpus

priviţi în zare primãvara

din Învierea lui Isus.



Se-aruncã iarãşi valul urii

de zei moderni încurajat.

Ţineţi cuvintele Scripturii

în noaptea care s-a lãsat.



Vi-i greu trecând prin încercare

cu uriaşi luptând pe val.

Isus Cristos e-al vostru Soare

ce vã aşteaptã Sus, pe mal.



Deci, mãturaţi din mintea voastrã

şi îndoieli şi-al lumii dor.

Priviţi în zarea cea albastrã

Luceafãrul strãlucitor.



Isus, al mântuirii Soare,

plãti pãcatul lumii-ntregi :

prin Jertfa Lui nepieritoare

pot fi salvaţi şi robi şi regi.

*

* *

Pe marea vieţii vânturi grele

de s-ar porni şi azi ca ieri

strigaţi spre Domnu-n toate cele

prin Duhul sã primiţi puteri.



Şi sã nu uite niciun frate :

nu-i casa voastrã pe ocean,

ci-n Ţara slavei nepãtate,

Sus, în cerescul Canaan.