Poezie Evlavia-i folositoare!

Orice făptură este bună

Pentru că-i de la Dumnezeu;

Şi Domnul ei i-a dat lumină

Chemând: ,,O, tu la Mine, vino,

Nu te opri pe calea celui rău!"



Nimica nu-i de lepădat

Dacă se ia cu mulţumiri.

Sfinţit este Cuvântul dat

Pentru care tu te-ai rugat;

Alungă orice amăgiri.



Să cauţi să devii evlavios.

(Evlavia-i folositoare),

Şi îţi va fi de mult folos

Atunci când te-o chema Cristos

Azi, sau în ziua următoare.



Cu luare-aminte tu să fii

În special asupra ta,

Dar şi asupra-nvăţăturii

Pe care o vei dărui

În Numele Lui, şi altora.



Şi să nu stai nepăsător;

Pildă să fii pentru cei vii,

În rugă să fii stăruitor

Şi de vei face în-acest mod,

Pe tine te vei mântui



Ca şi pe cei ce te ascultă;

Şi doar un singur păcătos

De pe-a-lui cale rătăcită

De se-ntoarce şi îşi schimbă

Viaţa lui de necredincios,



Tu pentru Domnul ai lucrat,

Şi-o viaţă nouă-ai câştigat

Căci a primit ce a-nvăţat

Tot ceea ce cu drag i-ai dat:

Cuvântul binecuvântat.



Să nu mustri cu asprime

Pe un bătrân, niciodată;

Nu-i frumos, nu se cuvine

Ca să îl faci de ruşine;

Vorbeşte-i ca unui tată!



La femeile bătrâne

Să te uiţi ca la o mamă;

Cu respect mâna le-o-ntinde,

Ajută-le oricând, oriunde;

De Dumnezeu doar să ai teamă.



Sfătuieşte-i pe cei tineri

În tot ce este bun şi drept.

De sâmbătă până vineri

Învaţă-i să fie liberi

Căci Domnul a plătit un preţ.



Evlavia ce-i însoţită

De mulţumire, e-un câştig;

Inima neprihănită

Care nu se lasă-orbită,

Ea va avea totul din plin.



A.N

17.09.2012 Firenze