Poezie BIRUINŢA CREŞTINULUI

BIRUINŢA CREŞTINULUI



Când încercãri vin înspre tine

ca nişte care de asalt

sã birui rãul doar prin bine

de-ar fi şuvoiul cât de-nalt.



Alege-n duh sã rabzi ocara

şi urii sã-i rãspunzi iubind.

Şi-atunci cel rãu va fi ca ceara

în flãcãrile ce-o cuprind.



Aşa rãbda Isus pe cruce

în locul celor vinovaţi.

Şi tu, rãbdând, rod poţi aduce

vrãjmaşii sã-ţi ajungã fraţi.



Supune-te în orice clipã

eternului Judecãtor.

Nu-ţi duce viaţa în risipã

ca fiul cel rãtãcitor.



Tu te-ai întors de mult acasã

dar fraţii tãi îţi par strãini.

Cândva stãteai cu ei la masã

dar azi îi vezi ca nişte spini.



Isus, slãvit prin înviere,

chiar fraţii Lui Şi-a câştigat.

Tu poţi primi din El putere

sã fii creştin adevãrat.



Topind din inimi gheaţa rece

sã fii tu primul care ierţi.

Ai fost jignit, dar rana trece

şi nu-i prea bine sã te cerţi.



Şi când trãieşti ca ucenicii,

cu Domnul sfânt în orice zi,

tu nu cârteşti în sacrificii

oricâte valuri de-ar veni.



Da, neclintirea în credinţă

rezistã doar prin rugãciuni

când cu duh blând, plin de cãinţă,

tu lacrimi pentru mulţi aduni.



Iar biruinţa-n crez şi-n fapte,

prin cugetul tãu cel curat,

o vei avea şi zi şi noapte

mâncând Cuvântul încercat.



Deci, frate scump, trãieşte-ţi viaţa

de lume şi pãcat ne-nfrânt,

urmându-I Duhului povaţa

spre slava Tatãlui prea sfânt.