Poezie Adevarul (3)

Când ai întâlnit în viaţă lucruri triste-nşelătoare,

Poate-ai zis cu ochii-n lacrimi: „Unde-i adevărul oare?”

Oamenii întotdeauna au căutat acest răspuns,

Dar de minţile-ngânfate el a fost şi e ascuns.



Mulţi încearcă să-l găsească şi îl caută-n multe părţi:

În cultură şi în ştiinţă, în natură şi în cărţi,

Alţii-l caută-n locuri rele, în desfrâu şi în plăceri,

Rezultatul care este ? Nu se află nicăieri !



Totul e deşertăciune, totu-i goană după vânt,

Solomon aşa ne spune, inspirat de Duhul Sfânt.

Atunci unde e ascunsă taina marelui mister ?

Şi din câte sunt sub soar, care lucru-i adevăr ?



Răsunând peste milenii, vine-o voce pân-la noi:

„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa de apoi!”

Omule ce-alergi prin lume sufletul să-ţi linişteşti –

Adevărul în minciună nu-l căuta, că nu-l găseşti !



Doar Isus, El singur este adevăru-ntregii lumi,

În afară de El toate... nu-s decât deşertăciuni !

Despre El spune Sciptura, Cartea tainelor de sus

Şi afirmă şi natura: adevărul e Isus !



Da, Isus e Adevărul, spun planetele în mers –

El e unic, sfânt şi veşnic în întregul univers !

Dacă vrei, te poţi convinge, ascultând Cuvântul Său:

E de-ajuns să crezi un lucru: c-a murit în locul tău...