Poezie Roadele de slavă

O, Duh Preasfânt al Nemuririi, Izvor al vieţii viitoare,

Inundă-ne fiinţa-ntreagă cu Dragostea-Ţi nepieritoare!

Aducător de Bucurie, pune pe noi a Ta pecete,

Să tot urcăm din slavă-n slavă, către Sion în cete,cete!



Şi Pacea Ta care întrece înţelepciunea cea mai bună,

S-aducă liniştea deplină, pe marea vieţii în furtună!

Iar Îndelunga Ta Răbdare – parfum împrăştiat pe vatră –

Să ungă mieii care umblă prin văi pe unde lupii latră!



Da, Bunătatea să ne fie o haină scumpă, haină dalbă,

Ca vălul moale de mireasă, ca cea mai delicată salbă!

Să nu răspundem la sudalmă, la ură şi ameninţare,

Decât cu dragoste şi gata pentru o dulce-mbraţişare!



O, dă-ne, Duhule de Viaţă, îndem la Facerea de Bine,

Ca hainele ţesute-n Iope, de Dorca, pentru orişicine,

Ca milosteniile duse din Cezareea lângă mare,

De la cucernicul Corneliu, până la Tronul de-ndurare!



Credincioşia lângă Domnul: cu orice preţ, în orice luptă...

Blândeţea sub povoara crucii: în trupul frânt, cu haina ruptă...

Şi Înfrânarea poftei rele, în cortu-acesta de ispite...

Să fie roadele de slavă ale Bisericii iubite!