Poezie VIA DOLOROSA (1)

VIA DOLOROSA



Pe drum cu spini, pe colţi de stâncã, iatã,

porneşte Osânditul sub o cruce.

În urma Lui jelind, spre a-L conduce,

se strâng femei cu faţa-nlãcrimatã.

Şi-atunci Isus Se-ntoarce cu durere

şi celor ce-L plângeau cu-amar le spune :

"Nu plângeţi azi un Astru ce apune

şi-apoi rãsare mai plin de putere !

Ci plângeţi-vã mai degrab' pe voi,

şi pe copiii voştri, nu pe Mine.

Cãci vor veni din zãrile strãine

nori grei de suferinţă şi rãzboi.

Şi dacã e lovit copacul verde

ce se apleacã astãzi la pãmânt

pe cel uscat cum oare nu-l va pierde

al Judecãţii de apoi cuvânt !

S-a-ngãlbenit Isus acum ca ceara.

Sleit de chin se nãruie deodatã.

Un vaier trist s-a înãlţat din gloatã.

Şi Simon din Cirena ia povara.