Poezie Din linistea-ndelunga

Din linistea indelungata a asteptarii tale

Ridica-ti ochii, suflet cuprins de intristare!

Invioreaza-ti duhul si fii incredintat

Ca-n suferinta ta esti binecuvantat.



Te-ai prebusit tacand, si nu mai poti sa strigi

Sa-nalti o rugaciune, sa vrei sa te ridici..

Ti-ai ingropat durerea ca nimeni sa n-o stie

Si te framanti lipsit de orice bucurie.



De multe ori ai spus ca nu mai ai speranta

Alergi parca-n zadar intunecat la fata

Nu vezi lumina zilei, nu simti vreo mangaiere

N-ai nici o bucurie in cruda ta durere!



Mereu te-nchizi in tine retras si tulburat,

Traiesti fara nadejde, ranit, impovarat..

Din linistea-ndelunga in care ai cazut

Ridica-te, o, suflet, cacu noaptea a trecut!



Se-arata dimineata, rasare raza calda

Ca sa-ti aline rana si inima-ntristata

Ridica-te si umbla , ca Petru peste ape

Caci Domnul e cu tine, si-atata de aproape!