Poezie Vino azi...

Nu iti mai lasa sa cada

Umerii de-atata greu…

Ci ridica-i toti sa vada

Caci tu esti copilul Meu…



Hai, nu mai privi cu teama,

Duh de frica nu ti-am dat

Te-am sapat in a Mea palma

Esti un om rascumparat…



Cum poti fi atat de trist

Cand privesti tot ce ti-am dat?

Tu ai prins al lumii gust,

Uitand harul cel bogat…



Vad ca ai uitat de toate

Si vad ca le ei usor

Esti rapus de-a lumi soapte

Esti un fiu ratacitor…



Spui ca esti singur in noapte…

Dar priveste ce ti-am dat

Mama, tata, sora, frate

Si de ei tu ai uitat…



Daca pe ei nu-i iubesti,

Oare ce vrei sa primesti ?

Oare ce-ti pot oferi

Sa fii vesel, ce-ai dori?



Caci ti-am dat o dimineata

Ti-am mai pus o zi la viata…

Am sperat caci vei veni,

Din somn cand te vei trezi…



Iata ziua a trecut,

Si de loc tu nu ai vrut…

Parca fugi mereu de Mine

Mereu fugi, dar Eu stiu bine…



Stiu ca esti pierdut in hau

Apasat, si-ti pare rau

Caci tanjesti dupa iubire

Vrei un dram de fericire…



Lumea nu ti le va da,

Dar Eu te pot inunda

Pot ierta trecutul tau

E de-ajuns sa-ti para rau…



Vina ta este platita

Cu sange a fost stropita

Tot pacatul tau imens

L-am platit sa ai un sens…



Poarta inca e deschisa

Timp mai este, dar curand…

Vedea-vei, va fi inchisa

Vino azi... te chem plangand…



Oare cat voi astepta ?

Cat oare voi mai ofta ?

Te astept, te-am asteptat

Cu iubire te-am chemat…



Vine vremea cand se-nchide

Poarta Harului Divin…

Vei striga dar voi raspunde:

-Pentru Mine esti strain…



Va fi plans si jale mare,

Va fi chinul cel mai greu…

Inca este indurare

Vino azi copilul Meu !