Poezie Să-ţi încărunţească anii...

Să îţi încărunţească anii

şi să crezi că-nfloresc castanii,

să îţi plece dintre cei mai dragi,

şi să crezi că-i doar un basm cu magi,

să îţi cânte-însingurarea

şi să crezi ca-i privighetoara

şi, cu-un baston din lemn uscat,

să-ţi porţi amurgul neîncetat,

să îţi pierzi slujba, sănătatea,

casa, averea, libertatea

şi să mai speri într-o minune,

eşti aici, încă viu în lume.



Să vezi numai spini în mărăcini,

să vezi doar buruieni în grădini,

să nu te bucuri de-nserare,

să crezi doar în ceasuri amare,

de rodul zilelor de vară,

de greierii din prag de seară,

să-ţi prisosească sănătatea,

casa, averea, libertatea,

dar să îţi pierzi speranţa poţi să fii

înc-aici, dar nu eşti printre vii.