Poezie Toată Lumea-i Ocupată

Lung e drumul pân' la Tine Tată

Şi nimeni, nu are timp de Tine

Toată lumea-i, atât de ocupată

Pentru el şi numai, pentru sine.



Credeam şi eu că în această zi

O zi frumoasă şi plină de lumină

În rugăciune, cu toţii ne-om uni

Şi Domnului vom împleti cunună.



Dar ca -ntotdeauna este un ,,dar"

N-am reuşit deloc, să ne-adunăm

Căci, fiecare, avea probleme-un car

Nu se putea, împreună noi să stăm.



Din toţi acei, câţi fost-am programaţi

Rămas-am, doar eu, singur singurel

Cu duhul meu, am stat îngenuncheaţi

Ne-am proşternut şi ne-am rugat la El,



Să ierte şi să ne izbăvească

De toţi copiii Lui să se îndure

Cu-ngăduinţă, la toţi El să privească

De frica Lui, nici unul să nu tremure.



El e puternic şi e deasupra tuturor

Şi ştie bine ce poate face fiecare

N-am nici un drept, să fiu judecător

Şi nici, s-arunc vorbe la-ntâmplare.



Îngenunchez o Doamne înaintea Ta

Strigând: ai milă şi mare îndurare

Ajută-ne! să ne unim, pentru-a Te lăuda

Împreună să stăm, în laudă şi închinare.



Amin 21.04.2011 Firenze