Poezie Tatal nostru (6)

TATÃL NOSTRU



Nu se cade-aceleaşi vorbe

sã le tot rostiţi mereu

cum se roagã toţi pãgânii

la altarul unui zeu.



Niciun ceas din viaţa voastrã

nu v-asemãnaţi cu ei.

Tatãl vostru vã ascultã

în al dragostei temei.



Iatã cum va fi de astãzi

ruga voastrã-n ceas sublim :

"Tatã care eşti în ceruri

Numele Tãu Îl sfinţim !



Vie-a Ta Împãrãţie !

Voia Ta pe-acest pãmânt

fie ca şi cea din ceruri

şi în fapte şi-n cuvânt.



Pâinea noastrã cea de toate

zilele ne-o dã şi-acum.

Şi greşelile ne iartã

pe al vieţii noastre drum,



cum şi noi iertãm pe alţii

potrivit cu harul Tãu.

Nu ne duce în ispitã,

ci ne scapã de cel rãu.



Cãci a Ta este puterea

Împãratule divin.

Slavã Ţie-n toate cele

de acum şi-n veci! Amin !"



Deci, iertaţi la rândul vostru,

ca prin harul ce-l primiţi

sã urmaţi cãrarea vieţii

în acelaşi Duh uniţi!