Poezie Când Domnul parcă zăboveşte

Când Domnul parcă zăboveşte

Să-ţi dea răspuns la ruga ta,

Când aşteptarea se lungeşte,

Tu cu credinţă stăruieşte

Şi biruinţă vei avea.



Tot ce îi ceri deja El ştie

Dar te încearcă câteodat’;

Să ai nădejde că şi ţie

Îţi va-mplini cu bucurie

Tot ce-ai dorit şi L-ai rugat.



Poate că plângi, poate te doare,

Poate ţi-e greu să tot aştepţi,

Dar te îndemn: mai ai răbdare,

Isus ţi-aduce rezolvare

Când glasul către El ţi-îndrepţi.



El nu te lasă, e cu tine,

Dar poate-i altul planul Său;

Încrede-te deplin în Sine

Şi-opreşte-ţi lungile suspine

Căci El e ajutorul tău!



O, de-ai cunoaşte fericirea

Ce-n taină El ţi-a pregătit

I-ai da întruna mulţumirea,

Recunoştinţa şi iubirea

De bunătatea-I copleşit.



Continuă cu stăruinţă,

Neobosit şi răbdător

Să-L chemi în rugă cu credinţă

Şi-n tot ce ai de trebuinţă

Vei fi cu El biruitor!

Amin.

19 septembrie 2012