Poezie CERCETAREA LUCRĂTORULUI

CERCETAREA LUCRĂTORULUI



E seară-n viaţa ta, creştine,

Şi parcă pari mai obosit.

Ce roade-adus-ai pentru Mine

Din câmpul unde-ai ostenit ?



Se duc pe rând toţi lucrătorii

La lucrul lor plin de zăduf.

Dar tu aştepţi să treacă norii

Şi-apoi te uiţi către văzduh.



Unii au strâns şi snopi şi spice.

Alţii şi miriştea-au cules.

Dar tu ai fost mereu complice

Cu lenevia ce-ai ales.



Alţii s-au dus tăcuţi prin pieţe

Să cheme robi cu forţe noi.

Tu spui doar vorbe îndrăzneţe,

Nu eşti prin har un sfânt altoi.



Eu te-am trimis cu-a Mea putere,

Tu pentru eul tău trăieşti.

N-ai pentru alţii mângâiere,

Nici nu te rogi, nici nu posteşti.



Faci lucruri care pentru Mine

Nicicând Eu nu ţi le-am cerut.

Tu nu zideşti, produci ruine

Şi nu mai eşti ca la-nceput.



Nu dragostea cea ideală

Ţi-a fost modelul urmărit.

Din slava ta cea personală

Un idol fals ţi-ai făurit.



Mulţi au văzut aceste fapte

Şi-au clătinat din cap cu tâlc.

Dar tu-ai rămas mereu în noapte,

Te-ai afundat tot mai adânc.



Eu, Domnul, îţi aprind lumina

De-ţi recunoşti eşecul tău.

Te spăl acum de toată vina

Dar lasă-te de orice rău.



Fii treaz pe-ogorul vieţii tale.

Aşteaptă ploile târzii

Din Duhul Meu pe-a crucii cale

Să strângi un rod de bucurii.



Un martor viu să fii trezirii

Cea după care mulţi tânjesc

Dar nu li-i traiul dat iubirii,

Desprins de tot ce-i pământesc.

*

Isus se roagă pentru tine

Din noaptea ta să te trezeşti.

Şi, plin de har, la orişicine

Iubirea Lui tu s-o vesteşti.