Poezie PAŞI PRIN CREDINŢĂ

PAŞI PRIN CREDINŢĂ



Eu păşesc şi-acum pe mare

Ca şi Petru cel viteaz.

Domnul e-o Cetate tare

Ce mă scapă din necaz.



Valul furios loveşte

Pieptul meu din rugăciuni.

Tatăl însă mă iubeşte

Şi mă scapă din furtuni.



Nu-i uşor să mergi pe ape

Către blândul Miel Isus

Căci, deşi Îl simţi aproape,

Ai putea cădea răpus



De priveşti la marea-n spume

Sau la tine însuţi chiar,

Sau de nu-L laşi să te-ndrume

Cu al Duhului Sfânt har.



Când încerci cu-a ta putere

Să-nvingi valul furios,

Ai să afli cu durere

Că aluneci tot mai jos.



Te afunzi în adâncime

Aruncat din val în val,

Prin greşeli ce par infime

Dar te compromit total.



Când era să cad în noapte

Cochetând cu vechiul eu

Prin credinţa fără fapte

Ce mă înşela mereu,



Am strigat cu voce tare

Către Domnul meu Isus

Să mă scoată El din mare

Când păream de val răpus.



Mâna El a-ntins spre mine

Şi-ntr-o clipă m-a salvat.

Valuri mândre şi haine

S-au smerit, L-au ascultat.



Eu cu duh plin de căinţă

I-am adus al meu prinos.

Cât de bine-i, prin credinţă,

Să fii zilnic cu Cristos!