Poezie ISPITA PUTERII

ISPITA PUTERII



Chiar din Eden prima pereche

Când clipele treceau alene

A întâlnit ispita veche

Sub mlădieri de dulci catrene:



„Ca Dumnezeu veţi fi în stare

Să creşteţi de gustaţi o poamă!...”

Insidioasă provocare!

Dar ce-a urmat ? Străvechea dramă.



Luând ispita veste bună

Spre a cunoaşte tot misterul,

Cei doi au vrut printr-o minciună

Să dobândească-n viaţă cerul.



Dar n-au primit decât ruşine

Şi lunga goană prin deşerturi.

Lipiţi de rău, fugind de bine,

Trăiau în viaţă plini de certuri.



Vedeau doar nori prin atmosferă

Şi însetau după putere.

De-atunci oricare emisferă

E-un loc prea strâmt pentru durere.

*

Dar iată că Ispititorul

Cu umbra-i vânătă, ciudată,

S-a dus direct la Salvatorul

Cu-aceeaşi zicere şireată:



„Tu eşti flămând! Foamea nu minte.

Un veac întreg e până mâine.

Ca Fiu al marelui Părinte

Fă din aceste pietre pâine!...



Închină-Te de azi doar mie

Slăvindu-mi falnicul meu nume.

Şi Îţi voi da Împărăţie

Să nu mai fii sărac în lume!”



Şi-atunci, cu-o hotărâre sfântă

Ce înfrunta ispita foamei,

Isus, prin Duhul Sfânt, cuvântă

Dând un răspuns pe loc Satanei:



„Dar nu numai cu pâinea gurii

Făcut e omul să trăiască,

Ci prin cuvintele Scripturii

Ce-i pot da viaţa cea cerească!”



Isus văzu tripla capcană

Şi, plin de autoritate,

I-a replicat: „Pleacă, Satană!

Cuvântu-i scris cu claritate.



Orice făptură să se-nchine

Doar Domnului prin cânt şi rugă!”

Şi Diavolul cel plin de sine

A fost de Domnul pus pe fugă.

**

Cutreierând prin Palestina

Prea plin de har şi de iubire

Mesia răspândea lumina,

Smerit, prin viaţa de slujire.



Vrând ucenicii să-Şi formeze

În ziua de-astăzi pentru mâine

Le-a dat porunca să lucreze

Şi să se roage pentru pâine.



Pe multe răni a pus alinul.

Vedeai cum duhul rău se duce.

Dar pentru El creşteau şi spinul

Şi lemnul din păduri drept cruce.



A-nvins ispitele puterii

Când sus pe crucea blestemată,

Isus Cristos, Omul Durerii,

Striga în rugă: „Iartă-i, Tată!”



Biruitor prin Înviere

Isus nălţatu-S-a în slavă.

Şi viaţa Lui ne dă putere

Să creştem grâu bogat, nu pleavă.



* *

El poate grabnic să te-ajute,

- Secretul Său să ţi-l ofere -,

În încercări necunoscute

Să fii mai plin de-a Sa putere.



Iar când ispitele viclene

Te vor supune la asedii

Goneşte vechea firii lene

Şi fugi de standardele medii.



Isus te vrea în întregime

Să fii al Lui cu trup şi minte

Şi să rămâi la înălţime

Iubindu-L zi de zi fierbinte.



Aşează-ţi omul vechi pe cruce!

Dar nici o voce să nu-l scoale

Ca nu cumva în vreo răscruce

Să te trezeşti pe altă cale.