Poezie Isus (8)

ISUS



Când citesc pe fila Cărţii al iubirii drag îndemn,

mă-nfior şi simt deodată, că de ceruri nu sunt demn.

Mă întreb: "Ce-i viaţa noastră lângă viaţa lui Isus ?"

O movilă lâng-un munte ce se-nalţă tot mai sus.



Nu te poţi uita la soare drept cu ochii tăi privind.

Dar pe Domnul cine poate să-L privească strălucind ?

Au trăit în astă lume oameni vrednici, oameni mari.

Dar s-a mai găsit vreunul, ca să moară-ntre tâlhari ?



Au purtat în viaţă unii sarcini grele, nefireşti.

Dar a dus vreunul oare tot păcatul lumii-aceşti ?

Şi au fost în lumea-ntreagă jertfe care n-au apus.

Dar mai este oare-o jertfă cum e Jertfa lui Isus ?



Cronicarii-au scris istorii: fapte mari şi fapte mici.

Domnul n-a scris nici-o carte. El făcut-a ucenici.

Ei apoi mânaţi de Duhul dezveliră taina Lui

prin Scrisori, prin Evanghelii, şi ne-au spus că altul nu-i



să ne-aducă mântuire de puterea Celui Rău

şi în Cer să ne primească chiar în Paradisul Său.

Lumea toată îl priveşte azi, pe Omul-Dumnezeu.

Unii clocotesc de ură, alţii îl iubesc mereu.



Viaţa Lui nu-i o poveste, ci e un etern izvor

de lumină şi iubire şi de pace dătător.

Unii zilnic cercetează viaţa Lui fără păcat.

Alţii plini de îngâmfare, cu batjocuri L-au tratat.



L-au negat cu-nverşunare, ca şi vechii farisei.

N-au ştiut că El dorise să-i salveze şi pe ei.

Mulţi voiau să nu mai fie pomenit pe-acest pământ.

Dar ai Săi I-au dus în lume viaţa Sa şi-al Său Cuvânt.



Au pornit furtuni destule ca să-i spulbere pe toţi.

Dar s-au stins pe rând prin vreme. Să-L învingi pe El nu poţi.

Nu s-a mulţumit duşmanul doar cu câteva-ncercări.

El şi azi îi urmăreşte până-n cele patru zări.



Dar Isus Acelaşi este: ieri şi azi şi-n veci va fi

plin de milă şi iubire, gata a ne mântui.

El rezolvă mari probleme pentru cei ce vin la El.

Nu-L lăsa să te tot strige, o, răspunde-I la apel!



Poţi să nu-L primeşti acuma alungându-L cu dispreţ,

dar să ştii că şi pe tine Domnul pune mare preţ.

Şi te mai aşteaptă încă şi mai speră, poate vii.

Dar tu vei răspunde-odată, sus acolo-n veşnicii.



Ai avut cândva prilejul să-L primeşti în viaţa ta.

El să-ţi ierte tot păcatul bucuros Se oferea.

Însă tu-ai respins credinţa-n Jertfa Lui de pe Calvar.

L-ai sfidat mereu, călcându-I în picioare al Său har.



Vei putea afla iertare ? Scuze vei găsi atunci ?

Că erai prea tânăr poate, pentru "grelele"-I porunci ?

Că nu te-a convins niciunul dintre toţi urmaşii Săi

sau că ţi-ai trăit viaţa, printre oameni foarte răi ?



Vei putea găsi vreo poartă de ieşire din impas,

când veni-va Judecata, în supremul morţii ceas ?

Nu se cere să muţi munţii. Pentru om nimic nu-i greu.

Dacă n-ai primit iertarea, vino azi la Dumnezeu!