Poezie LA CINA DOMNULUI (1)

LA CINA DOMNULUI



Cu glasul blând şi plin de har,

Prin Duhul Sfânt, Isus ne spune

Să fim o jertfă pe altar

Cu plâns de dor şi rugăciune.



La Cină iar ne-am adunat.

Isus e gata să ne-asculte.

Dar mai întâi El S-a rugat

Şi-a frânt o pâine în mai multe.



Apoi ne-a zis cu voce tare:

- „Luaţi, acesta-i trupul Meu:

O jertfă de răscumpărare

Şi-un Legământ în ceasul greu!



Şi fiţi de-acum fără prihană

Desăvârşiţi ca Tatăl sfânt

Căci Eu vă dau cereasca mană

Prin trupul Meu pe cruce frânt!”



Cu toţi stăteam fără suflare.

Plecase Toma dintre noi.

Iubirea Lui fără hotare

Se revărsa ca un şuvoi.



Turnă-n potir şi rodul viţei

Şi-apoi El ne-a vorbit cu drag,

Dar cu-ntristarea porumbiţei

Ce va pleca spre-un alt meleag.



Isus în ceas de Jubileu

Cu faţa către noi întoarsă:

- „Acesta e sângele Meu

ce pentru mulţi de-acum se varsă.



E sângele răscumpărării.

Luaţi şi beţi cu toţi din el

Şi Jertfa Mea n-o daţi uitării.”

Ne-a spus în taină blândul Miel.

*

În ceas sublim de cercetare

Noi implorăm un strop de har

Din marea Jertfă salvatoare

A Mielului de pe Calvar.



Suntem în rugăciune una

Şi-n rodul cel puţin adus.

Noi ştim că vom primi cununa

Cândva din mâna lui Isus.



Dorim ca Duhul să ne poarte

Prin Valea plângerii mereu

Cât lumea asta ne desparte

De fericitul Dumnezeu.



Dar va veni o zi de slavă

Când Cina-n cer se va serba.

Nu va mai fi nici o zăbavă.

Isus pe nori va apărea.