Poezie UN STROP DE HAR

UN STROP DE HAR



Cu gândul plin de rugăciuni

Şi de recunoştinţă

Aştept să-Ţi văd printre minuni

Divina Ta Fiinţă.



O, iartă-mi, gândul cel viteaz

Şi-a mea nevrednicie!

(deşi Te caut în necaz

c-un dor de veşnicie).



Priveşte-mă, prin cruce doar,

Spre-a-mi cântări amarul!

Îţi cer un singur strop de har

Cum Ţi-a cerut tâlharul.



Un strop de har mi-ar fi de-ajuns

Să-Ţi văd, Părinte, Faţa

Căci Fiul Tău a fost străpuns

Să-mi dai şi mie viaţa.



Tu mi-ai promis răspuns concret

La plânsul vieţii mele

Oricând mă-nalţ ca un profet

Din tină către stele.



Nu sunt mai bun decât credeam.

Ce merit mă răsfaţă ?!...

Dar îţi implor un mic balsam

Prin dulcea Ta povaţă.



Să fiu mai bun, să cresc prin har

În ruga mea smerită

Ca jertfă vie pe altar

De Tine sus primită.



De-aceea dorul meu curat

Spre Tine mă tot poartă.

Şi-n miezul nopţii de păcat

Îţi bat din nou în poartă.