Poezie NU TE FĂLI, ASUPRITORULE!

NU TE FĂLI, ASUPRITORULE!



Psalmul 52



Unde-ţi este asuprirea

bogăţiei de nespus

ce ţi-a-ntunecat privirea

ca să nu te uiţi în sus ?



Ce-a rămas din născocirea

limbii tale de proclet

ce sfida dumnezeirea

Fiului din Nazaret ?



Unde-ţi este răutatea

pe care te bizuiai

când s-a ridicat Dreptatea

să te-arunce-n chin şi-n vai ?



Mâna ce-a pornit furtuna

te-a zvârlit din cortul tău

pentru că iubind minciuna

te-ai bazat pe tot ce-i rău.

*

Fericit cel ce se-ncrede

în puterea Celui Sfânt

şi în toate zilnic vede

braţul Lui pe-ntreg pământ !



El îl laudă pe Domnul

iubind chiar şi pe duşmani.

Şi nu stă să-l prindă somnul

când veghează-n Ghetsimani.



Ca să fii un măslin verde

în Casa lui Dumnezeu

tu nădejdea nu ţi-o pierde

nici la bine, nici la greu!