Poezie Nu pot fără TineTăticule

„Nu pot fără Tine Tăticule”



În faţa Ta îngenunchiat mă pomenesc,

Nu pot eu fără Tine,nu pot şi gata,

Atît de mult o, Doamne te iubesc,

Şi dacă-i o problemă,o ispită,fug la Tata.



Nu pot să nu mă scol în orice dimineaţă,

Să-Ţi spun”Slăvit să fii Tu Doamne Sfînt”,

Nu pot să nu trăiesc cu acea speranţă,

Că voi pleca odată de pe’acest pămînt.



Şi veşnic voi fi Doamne lîgă Tine,

De mină să te ţin o,Tată,

Şi Tu în veci să nu mă laşi pe mine,

Tăticul meu cu’o inimă curată.



Chiar dacă’am crescut făr’tată pe pămînt,

Şi nu am auzit”Fetiţa tatii vin’la mine”,

Eu ştiu că’n ceruri prin al Tău cuvînt,

Eu Tată voi avea,te voi avea pe Tine.