Poezie Reflecții (2)

REFLECŢII



Pe un drum de presupuneri

Nu poţi merge către Rai

Dând mereu uimit din umeri

Că nu poţi, nu ştii, nu ai.



Nu poţi fi unit cu Domnul

Şi cu lumea ta, la fel.

De-ai s-alegi în viaţă somnul

Lucrul nu-ţi va fi cu zel.



Din credinţă nu poţi face

Un umbrar eului tău.

Când nu ai în suflet pace

Vei fi biruit de rău.



Pentru pază şi lucrare

E mai bun un câine viu

Decât leul care moare

Îngropat într-un pustiu.



Chiar şi vulpea cea mai mică

Rodul tău ţi-l va strica

De ţi-i viaţa „căldicică”

Fără zel aprins în ea.



Vrei să dai cu mâini curate

Din venitul tău modest ?

Dă cu bucurie, frate,

Partea Regelui ceresc!



E comoara Lui în tine.

Luptă-te ca s-o păstrezi.

Pentru Domnul care vine

Să fii treaz şi să lucrezi!



Poţi vedea în perspectivă

Dar să uiţi ceasul prezent

De-ţi stă vântul împotrivă

Şi din rugă eşti absent.



Vino azi în părtăşie

Cu-nsetaţii lui Isus

Pentru-a lui Împărăţie

Care va veni de sus.



Luminând fără cuvinte

Tu eşti sarea ce dă gust

Doar dacă iubeşti fierbinte

Pe al vieţii drum îngust.



Timpul tău e veşnicie.

Veghea ta stă-n rugi şi post.

Pentru Cer o zi e-o mie:

N-o mai pierde fără rost.



Bate vânt de auroră

Pentru-al crucii noastre Steag.

Vino, frate! Vino, soră!

Mirele ne-aşteaptă-n prag!