Poezie MEDITAŢII LA SFÂRŞIT DE AN

MEDITAŢII LA SFÂRŞIT DE AN



Încă din copilărie

Anii trec şi lasă-n urmă

Lacrimi, zbucium, frământare ...

Gânduri multe care scurmă



Inimile-mpovărate

Şi-orice suflet care-aleargă

Să câştige, să adune

Tot mai mult din lumea largă.



Dacă sunt şi din aceia

Care nu gândesc o clipă,

Pentru care mersul vieţii

N-are nicidecum aripă,



Cât de bine-i când sfârşitul

Anului ne bate-n poartă,

Să ne-oprim şi să deschidem

Celor ce solia-i poartă!



Solii lui ne spun că viaţa

Pentru noi e-un lat de palmă

Chiar şi-atunci când ea ne pare

Ca o-ntinsă mare calmă.



Ei nu vor să ne-ntristeze

Când ne-arată adevărul.

Dar priviţi-vă-n oglindă

Faţa voastră cât şi părul.



Unde-i toată tinereţea

Cea atât de-nvolburată

Cu solemne legăminte

De iubire devotată ?!...



Un poem de gingăşie!...

Parcă-i auziţi ecoul...

Ce fior! Ce nostalgie!

V-amintiţi ? I-aţi fost eroul.



Unde-s visurile toate,

Stelele din nopţi cu lună ?

Cum de s-au topit deodată

Chiar pe-un cer fără furtună ?!...



Dar o şoaptă se destaină

În acea retrospectivă

Să vă spună doar atâta:

„Viaţa-i ca un val în stivă!”



Toate vin şi-apoi, grăbite,

Se întorc pe-aceeaşi cale.

În zadar ne miră toamna

Cu-ale vieţii dragi petale.



Numai roada va rămâne

Şi aici şi-n slăvi eterne.

Da, oricui aşa e somnul

După cum tot el şi-aşterne.

*

Când în cartea vieţii tale

Se va scrie-o nouă filă,

Tu proşterne-te în rugă

Cu o inimă umilă



Ca să plângi cu lacrimi multe

Pentru toţi ai tăi din casă.

Şi în ziua răsplătirii

Cu Isus vei sta la masă.



Tot ce-a fost deşertăciune

Şi ţi-a întinat chivotul

Să aduci în rugăciune

Către Cel ce ştie totul.



El cu sânge fără vină,

De-L primeşti fără zăbavă-,

Îţi va face haina albă

Şi te va primi în slavă.



Printre oamenii din lume

Ca Isus nu e niciunul.

Şi-ai să-ncepi să numeri anii,

Frate drag, chiar de la unu.



El tot preţul mântuirii

L-a plătit pe-o cruce rece.

Nu te întrista, creştine,

Pentru viaţa care trece.



Vremea-i apă curgătoare.

Domnul Însuşi o grăbeşte.

Dar să nu uiţi niciodată

Cât de mult El te iubeşte.



Pune-ţi azi credinţa-n Domnul

Pentru toţi ai tăi din casă.

Şi te bucură la gândul

Că vei fi a Lui Mireasă.