Poezie VASUL CU UNTDELEMN

VASUL CU UNTDELEMN



Binecuvântează-mi, Doamne,

Vasul meu de untdelemn

Ca să-mi fie mărturia

O lumină şi un semn.



Datoria neplătită

Pentru mulţi din veacul rău

Este glasul ce mă cheamă

Să urmez exemplul Tău.



Tu m-ai uns cu-a Ta putere

Numărând toţi paşii mei,

Să-i spun lumii ce-o aşteaptă

Pentru tot păcatul ei.



Tu-ai zidit o mântuire

Sus, pe-al Golgotei altar,

Ca să-l chemi la pocăinţă

Pe-orice om trudit, hoinar.



Eu sunt glasul Tău, Isuse.

Dă-mi cuvinte să vorbesc

Şi-nmulţeşte-mi untdelemnul

Duhului dumnezeiesc!



Dacă nu-mi fac datoria,

Semenii mei vor pieri,

Se vor umple de-ntuneric,

Totul în zadar va fi.



Lupta lor va fi pierdută.

Blamul stând la uşa mea

Mă va umple de ruşine

De acum şi pururea.



Dă-mi putere, Doamne Sfinte,

Să nu stau, să vegetez,

Ci prin Duhul Tău, Părinte,

Zi şi noapte să lucrez.



Să aduc şi alte vase

Sub puterea Ta de sus.

Tu, prin marea Ta iubire,

Să le dai un dor nespus.



Toţi amicii mei să vină,

Toţi pe-oriunde azi mai sunt;

Duhul Sfânt să-i motiveze

Pentru secerişul sfânt.



Tu să torni în ei o sete

După dragostea din Rai,

După mântuirea sfântă

Ce prin harul Tău o dai.



Setea este-a Ta iertare

Când îşi văd păcatul lor

Pentru care sus, pe cruce,

Te-ai jertfit ca Salvator.



Să vorbesc la orişicine,

Să-i aduc şi pe copii;

Ei să samene Cuvântul

Chiar şi-n suflete pustii.



Lumea poate să se schimbe,

Doamne, doar prin harul sfânt,

Când Lumina Ta pătrunde

Vasul nostru de pământ.



Datoriile plătite

De toţi cei ce-s martori buni

Pot s-aducă alinare

Şi să facă azi minuni.



Doar aşa pe drumul crucii

Pot trăi un ideal

Care pentru mulţi, Isuse,

Va fi zilnic mai real.



Deci, coboară Tu mai iute,

Scapă-ne de faliment!

Duhul nostru să Te-aştepte

Mai flămând şi mai ardent!