Poezie SAMSON ŞI LEUL

SAMSON ŞI LEUL



S-a luptat grozav Samson cu leul

Vrând să-nveţe cum se-nvinge Eul.

Un leu tânăr vine, se ridică,

Totuşi lui Samson nu-i este frică…



Dar când pofta lumii te doboară,

Nu eşti sprinten sub a sa povară.

Dintr-un jar aprins, devii tăciune...

Leul-duh prin patimi te răpune.



Duhul Sfânt la toate este cheia:

El aprinde-n noi, prin har, scânteia;

El e chezăşia biruinţei,

Când şi noi suntem fideli credinţei.



Leul lui Samson ţâşnind în pripă

Sfâşiat fusese într-o clipă.

Dar viteazul a păstrat în taină

Stropii sângelui prelins pe haină.



Nu se laudă şi nici nu spune

La părinţii săi aşa minune.

Când o dulce laudă de sine

Vine către tine, grabnic vine,



Duhul Domnului îţi dă povaţă:

„Nu te semeţi deloc în viaţă!“

De-L vei asculta plin de credinţă,

Ai s-ajungi senin la biruinţă.



Leul poftelor mereu mugeşte,

Însă Duhul Sfânt îl potoleşte

Şi te-ajută, frate, să fii tare

Prin credinţă vie şi răbdare.



Tu îl poţi pe leu oricând înfrânge

Doar prin preţul Jertfei cea de sânge,

Prin Cristosul atârnat pe cruce

Care pacea Lui în dar ţi-aduce.



Când clipeşti a somn şi chiar alene,

Vin ispite cu-ale lor catrene.

Nu găseşti nici timp de părtăşie

Pentru Cer şi pentru Apa Vie.



Forţa Duhului şi-acum e-activă,

Dacă-ţi stă iar leul împotrivă.

Fii bărbat viteaz, tu ai putere.

Lupta-i grea şi plină de durere.





Lumea nu te-ar mai putea seduce:

Pentru-a lumii fiară este-o cruce!

Domnul i-a zdrobit a sa putere.

Umblă prin credinţă şi veghere!