Poezie Slavă Domnului (2)

SLAVA DOMNULUI



Să privim ce slavă mare

Are-n Cer Cristos Isus:

Slava cea transformatoare

E lumină şi-ndurare,

De-L urmezi cu gând supus.



Crede-n cel mai mare Nume!

Dumnezeu, prin Duhul Sfânt,

A venit la noi în lume

Paşii toţi să ni-i îndrume

Către Cer, de pe pământ.



Să ne schimbe vrea Mesia

Scara slăvilor urcând

De-I primim Împărăţia,

Neprihana, bucuria

Dar şi caracterul blând.



„Nu mai fiţi greoi la minte!“

Spune către corinteni,

Pavel ca un sfânt părinte

Ce-a vestit cu grai fierbinte

Harul pentru pământeni,



Harul sfânt şi Vestea Nouă

Că Isus a înviat.

Şi ne dă Duh Sfânt şi nouă,

Să-L slăvim cu ochi de rouă

Pe cerescul Împărat.



Dând marama la o parte

A religiei de ieri,

Să-L urmăm până la moarte!

Să fim pentru toţi o carte

A eternei mângâieri!



Gândul că Isus Se-ntoarce

Plin de har în slava Lui,

Ne dă astăzi multă pace

Şi-un dor sfânt ce nu mai tace

Vrând să-l dăruim oricui.