Poezie Fii atent ce-ți spun părinții

De aveți părinții-frați

Dar nu vreți să-i ascultați

Veți cunoaște zile scurte

Amăgite de ispite



De vă pare că sânteți

Astăzi doar voi înțelepți

Vă opriți din alergare

Și priviți puțin în zare



Vă-ntrebați de e corect

Tatălui să-i țineți piept

Căci va fi o zi în care

Va fi judecata mare



Și atunci tu ce vei face

Dacă astăzi Sfânta Pace

Nu este pe al tău plac

Devenind tot mai sărac



Fii atent ce-ți spun părinții

Dacă aztăzi încă sfinții

Se mai roagă pentru tine

Mâine nu va mai fi pâine



Căci se va întoarce Domnul

După sfînt nu după omul

Și atunci vei înțelege

Cât de mult ai avut pește



Dar n-ai vrut să te hrănești

Din ai Domnului tu pești

Te-ai hrănit cu hrana lumii

Ce ți-a stins aprinși cărbunii



Te vei duce tu la cruce

Dar nu vei mai găsi sânge

Ce a curs pentru păcat

Ca să fii pe veci spălat



Cât de mult vei vrea atunci

Ca să fugi, să fugi, să fugi

Să ajungi ai tăi părinți

Să le spui că au fost sfinți



Dar nu-i vei putea ajuhge

Cât de mult tu nu vei plânge

Chiar de vei ruga pe Domnul

Vei rămâne veșnic omul



Căci aici în astă lume

Ai știut să faci ruine

Tot ce ți-au propus părinții

Ca să moștenești cu sfinții



***

Astăzi încă este har

Viața veșnică în dar

Și e bine azi să plângi

Tatălui să-i înalți rugi



Să-l implori ca să te ierte

Pentru-acele fapte sterpe

Ce ar fi putut să-ți facă

A ta veșnicie -moartă.



Amin!