Poezie PASĂREA FRÂNTĂ

PASĂREA FRÂNTĂ



Cântarea e-o pasăre frântă

Când tu nu trăieşti nicăieri

În lume o viaţă mai sfântă

Şi mult mai frumoasă ca ieri.



Cântarea e-un sol al iubirii.

Dar dacă tu azi nu-l primeşti

Îl dai pe Isus răstignirii

Şi-astfel vei rămâne cum eşti.



Cântarea e-un dor care plânge

În inimi, în tainic ungher.

Şi-oricine prin harul ei strânge

Comoara păstrată în cer.



Cântarea credinţei e visul

Ce-aşteaptă mereu răbdător

S-apară pe nori Paradisul

Cu-al dragostei sfinte fior.



Cântarea speranţei ne cheamă

În zbor peste munţi, peste văi.

În dragostea Lui nici-o teamă

Nu-i poate învinge pe-ai Săi.



***