Poezie PARTEA TA

PARTEA TA



Psalmul 17



Printre-atâtea semne de-ntrebare

întâlnite pe al vieţii drum

ţi se pune astăzi unul: - Oare,

unde-i partea ta, amice-acum ?



Partea ta e-n viaţa care trece

sau e-n veşnicia cea de Sus ?

Unde-o ai acolo vei petrece.

Dar te-ntreabă: - Sunt eu cu Isus ?!...



Poţi să ai aici numai belşugul

să trăieşti acum doar în plăceri,

să nu ştii în viaţă ce e jugul,

pentru-apăsătoarele poveri.



Însă-n Cer, Părintele luminii,

orice faptă o va răsplăti.

Dă-I această viaţă cu puţinii

ani pe care ţi-i va dărui.



Dă-I puţinul tău ca băieţelul

cu cinci pâini de orz şi cu doi peşti.

Dă-I şi El îşi va atinge ţelul

dacă astfel I te dăruieşti.



Însă dacă îţi păstrezi viaţa

pentru tine-n spirit egoist,

lacrimi grele-ţi vor cuprinde faţa

şi vei fi în veşnicie trist.



Ceea ce crezi tu a fi comoară

va fi-n Iad un chin fără sfârşit.

Tu nu vrei a lui Isus ocară,

dar atunci vei fi nemântuit.



Poţi să râzi acum de-aşa speranţă,

plin de iscusite ironii.

Dar în tot ce faci ai siguranţă

că nu-i nimeni sus în veşnicii ?!...



Partea ta o poţi avea acuma.

Tu eşti liber, te distrează, deci.

Dar plăcerea trece ca şi spuma.

Veşnicia unde-ai s-o petreci ?



Domnul slavei încă te aşteaptă

viaţa ta să I-o predai chiar azi.

Vino chiar acum pe calea dreaptă

cu regretul tău la piept să-I cazi!