Poezie DESTOINICIA

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 48
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/8030-destoinicia]DESTOINICIA[/url]

DESTOINICIA



Destoinicia noastră vine numai de la Dumnezeu

Ca să-I fim în lume martori ostenindu-ne mereu.

El din ceruri ne-a dat darul Duhului cel Sfânt promis

Să lucrăm cu multă râvnă pentru Cel ce ne-a trimis.



Noi n-avem nicicând nevoie de scrisori, de-acreditări

Ca să mergem drept la ţintă pe-ale harului cărări.

Domnul e gloria noastră şi toţi cei ce L-au primit

Când c-o inimă curată viu Cuvântul l-am vestit.



Duhul ne-a-nvăţat să scriem literele Lui de foc

În inimi ascultătoare care nu se tem de loc

Să umble-n neprihănire, în pace şi-n harul sfânt

Şi s-aducă multe roade pentru Cer de pe pământ.



Noi nu aparţinem Legii scrisă-n piatră c-un priboi

Ci-L avem în duhul nostru chiar pe Dumnezeu cu noi.

Roada Duhului deplină scoate muguri şi rodeşte.

Viaţa lui Cristos cea vie se dezvoltă-ncet şi creşte.



El ne dă capacitatea unui mare ideal

Chipul Lui să-nobileze omul cel spiritual.

Să urcăm din slavă-n slavă către Domnul Dumnezeu

Ca şi Moise sus pe Stâncă cu Isus să fim mereu.



Strălucirea noastră vie nu e doar pentr-un moment

Faţa ni-i mereu deschisă Cerului efervescent

Unde mintea cea umană niciodată n-a ajuns

Decât solul păcii sfinte ce de Domnul a fost uns.



Să lucrăm cu îndrăzneală, cu speranţe tot mai vii

Că nu e departe clipa când vom fi în veşnicii.

Duhul ne dă libertatea ascultării de Păstor

Ce ne duce la păşune şi la apa de izvor.

SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie DESTOINICIA | Salvatorul.ro
meniu prim
Domnul este lumina și mântuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieții mele: de cine să-mi fie frică?