Poezie CUGETUL CURAT

CUGETUL CURAT



În lumea către rău pornită

Ca şi potopul de desfrâu

E necesar ca Adevărul

Să-ţi fie-ntotdeauna brâu.



Credinţa n-are biruinţă

Când mergi pe ape şi te-afunzi

Şi nu rodeşti prin pocăinţă,

Ci de Isus mereu te-ascunzi.



Pentru mai multă îndrăzneală

Păstrează-ţi cugetul curat

Prin sângele care te spală

De orice vină şi păcat.



Primeşte-n inima-ţi smerită

Mustrarea Tatălui ceresc

Şi-ţi va fi viaţa înoită

Cu cei ce pentru Cer trăiesc.



Trăind în temere şi-n pace,

Slujind pe alţii prin Cristos,

Vei fi dinamic şi vivace

În lucrul tău de mult folos.



Te vei păstra în curăţie

Prin orice gând rob lui Isus

Când te gândeşti la veşnicie

Mergând spre Patria de sus.



Creaţia mereu te-ajută

Să-L recunoşti pe Creator

Când strigi spre El pe-a ta redută

Să-ţi dea o mână de-ajutor.



Când meditezi asupra vieţii

Şi scapi de multe-ngrijorări

Tu faci din zorii dimineţii,

Spre Cerul sfânt, noi desfătări.



Să ai privirea aţintită

Mereu la Mirele Cristos

În lumea asta prea grăbită

Şi care merge tot mai jos.



De te-oglindeşti în Jertfa sfântă

În Cel ce-i viu în veci de veci

Tu scapi de orice te frământă

În lumea rea prin care treci.



Mai optimist ca niciodată

Vei fi cu-al tău Isus mereu.

Când ai o inimă curată

Tu poţi să-L vezi pe Dumnezeu!