Poezie INFLUENŢA IZABELEI

INFLUENŢA IZABELEI



Un personaj malefic n-a fost ca Izabela

Ca din Ahab să-i facă lui Iahve un duşman.

Ea promova-n Israel şi garanta tutela

Religiilor false din vechiul Canaan.



Să-ţi părăseşti credinţa ta în Divinitate

Pentru un idol care e orb şi surd şi mut,

Eu văd idolatria mai mare decât toate

Păcatele ce-n fire adesea le-am făcut.



Soţia Izabela era de prin Sidon

Şi construia altare tot timpul lui Baal.

Nesocotea pe Domnul şi veşnicul Său tron

Ce-l scoase pe Israel din mare şi din val.



Când vru să-l jefuiască cu totul pe Nabot

Punând în aplicare nelegiuitu-i plan

Ea a stârnit mânia lui Iahve Savaot

Deşi i-a stat în cale Ilie ca titan.



Proorocul sus pe munte poporul şi-a convins

Că Iahve-i Dumnezeu, Acel ce i-a condus.

Mânia-n Izabela deodată s-a aprins

Când idolii şi-adepţii Ilie i-a distrus.

*

Apocalipsa scrie de-o falsă închinare

Ce-n spirit e-adulteră cu forme noi în plus.

Aceeaşi Izabelă trădând emancipare

E condamnată drastic de Mielul sfânt, Isus.



Subtilă influenţă ea şi-a exercitat

Când lumea se dezvoltă ca un microb grăbit.

Iar Duhul se retrage rănit şi întristat

De când multe Biserici cu statul s-au unit.



Împotrivirea-i mare, e-adânc sădită-n noi.

Deşi-am primit credinţa suntem prizonieri

Acelor forme goale ce-i ţin săraci şi goi

Pe credincioşii care lipsiţi sunt de puteri.



Un trădător se pare pe calea către cer

E firea noastră veche, statornic aliat

Modernei Izabele cea plină de mister

Pe când mai marii lumii un ajutor i-au dat.



Ioan în Patmos vede, prin ochii lui Cristos,

Un Babilon politic cu-ai lumii înţelepţi.

Dar lui i se arată şi cel religios,

Acea prostituată cu foarte mulţi adepţi.



Să ne rugăm să vină mai grabnic Judecata

Când Mielul Se va-ntoarce cu glorie pe nori.

Strigaţi acum prin Duhul cu toţii „Maranata!”

Să-nceapă-n ceruri Nunta cea plină de splendori!