Poezie Ce este omul (1)

Ce este omul?



Ce este omul...o-ntrebare

Ce-n mii de ani care s-au scurs,

Si-a pus-o poate fiecare

Prin lunga, trista cugetare

Imaginand vreun vag raspuns..



Ce este omul.. o problema

Ce, framantand pe ganditori,

Le-a dat o nepatrunsa tema

Pastrand o urma de dilema

Si-o taina dincolo de nori...



El, omul, ce-ntr-un chip ales

Incununeaza omenirea..

Prin ratiune si progres,

Gasind in toate inteles

Doar lui nu si-a gasit menirea..



Ce este omul ne invata

Insusi Acel ce l-a creat.

Ne pune adevaru-n fata

Si un raspuns pentru viata

Ce nu e lesne acceptat!



Ce este omul? o fiinta

Neegalata prin nimic

In frumusete si stiinta,

Si totusi..plin de neputinta

Si-n Univers atat de mic..



Ce este omul? creatura

Ce are stapanirea-n mana

Tronand in lume si natura,

Si totusi..doar o ziditura

Ce-a luat fiinta din tarana..



Ce este el? intruchiparea

Perfectului sau Creator

Ce i-a inaugurat miscarea

Dar, imitadu-i doar splendoarea,

El e..un simplu muritor!



Ce este omul? o putere

Din care-mparatii se smulg

Nascand si faima si avere

Si totusi moartea cand il cere

E nimicit chiar de un fulg..



Ce este omul...o minune

Tinzand spre-un nimb de ireal,

Un amalgam de-ntelepciune

Ce-n trecere vrea sa adune

Doar vreun destin trist si banal...



Ce ar mai fi? o intrupare

De daruri din complexul Sau,

Ce frumusetii-ar da culoare

Dar in desarta-i alergare

Le foloseste doar spre rau...



Omul este noian de dari

In fata carui se dezic

Oricare alte-ntruchipari...

Dar, pe-ale nemuririi zari,

Nu e mai mult decat...nimic!