Poezie De-ai vrea...

De-ai vrea s-asculti tu vintul,

Cum... ,cu-adierea sa,

Ar vrea sa iti intoarca gindul,

Si sa-ti arate calea ta.



De ai vrea sa intelegi ca nucul,

Ce-si lasa frunza sa uscata,

Vrea sa-ti arate acum sfirsitul ,

C-ai sa sfirsesti si tu odata.



De-ai vrea s-asculti cum curge apa ,

Si pietrele cum vor sa-ti spuna,

Ca totul trece ca si unda

Care le spala a lor urma.



De-ai vrea sa simti cum primavara

Cu glasul ei infloritor ,

Incearca-ti usura povara,

.......vrea sa te simti biruitor.



De-ai vrea sa ai si tu puterea ,

De a simti cum iarna rece ,

Ar vrea sa-nghete si durerea,

Sa ti-o alunge ,si sa plece.



De ai avea ochi ca sa vezi

Cum toate-n lume tot incearca

A te-nvata ca sa veghezi,

Sa-i deschizi domnului o poarta.



De-ai vrea sa intelegi ca totul,

A incercat si-ncearca iar,

Sa-ti limpezeasca mintea, gindul,

Sa-ti dea al fericirii har.



Cum trece el ,incearca sa-ti arate, timpul,

Cum trece si nu sta in loc ,

Tu necrezind,ai vrea sa cuceresti pamintul

Far-a avea macar un scop.



De-ai vrea sa vezi cum floarea ce se-naltza,

Din drumul tau gresit si strimt ,

Cu frumusetea ei ,cu gingasie si speranta

Ar vrea sa te opresti ..sa spui a simt.



Simt cum natura imi arata

Ca ,doamne , esti mereu cu mine ,

Simt c-am gresit dar vreau odata

Sa ma intorc increzator la tine.