Poezie CREDINŢA ŞI IUBIREA

CREDINŢA ŞI IUBIREA





De eşti frate cu credinţa,

când e soare, când sunt stele.

Nu vei şti ce-i biruinţa -

steagul cel de zile grele.



Dragostea poartă cunună,

umblă, crede, se jertfeşte,

trece chiar şi prin furtună,

dar tot timpul ea iubeşte.



Nu-i credinţă fără fapte,

cât ai căuta prin viaţă,

de-ai umbla şi zi şi noapte

şi prin viscol şi prin ceaţă.



Dragostea e soră dreaptă

cu credinţa jertfitoare.

Glasul ei mereu te-ndreaptă,

către-a cerului splendoare.



Iar când vine suferinţa

şi speranţa ta păleşte,

nu dispreţui credinţa,

care luptă şi iubeşte.



Suferind vei fi iubirii

martor viu către lumină

semănând în largul firii

pacea nobilă, divină.