Poezie Cel ce-n noapte așteaptă venirea

Cel ce-n noapte așteaptă venirea

Dar în lămpi untdelemnu-i lipsește

Cum va putea urmărirea-i

Spre răpire pe el să-l îndrepte



Nu va spune el oare atunci

Cînd răpirea va fi trîmbițată

,,Pentru ce Tu Doamne m-alungi

Nu sunt fiu al aceluiași Tată,,



Ești creat de acelaș Părinte

Doar că lampa-ți este străină

Templul Duhul și tainele sfinte

Le-ai făcut o eternă ruină



N-ai lăsat Duhul sfînt să lucreze

Și pe Mini m-ai ținut doar pe cruce

Cînd cuvîntul putea să-ți salveze

A ta viață ce-n moarte te duce



Am vorbit prin proroci totdeauna

Ca să poți să te-ndrepți iar pe cale

Și cînd greu îți purta ea furtuna

Te-ncredeai în a ta rea purtare



Totdeauna ai spus că e bine

Doar aceea ce tu hotărăști

Niciodată la sfat tu cu Mine

Nu ai stat despre tini să-Mi vorbești



Cînd ispita venea să te-ncerce

De statornic tu ești în credință

Te uitai la puținul tău pește

Și la pîine zicînd,,Îmi ajunge,,



Încercării prin dragostea blîndă

Tu-i spuneai,, e blestem de la Domnul,,

Pe cînd Eu Ți-am propus viață sfîntă

Nu pe cea ce-o trăește el –omul



Niciodată n-am vrut să ajungi

În această zi de necaz

Înaintea Mea tu să plîngi

Pe cînd frații se știu în extaz



***

Pentru voi cei cu lampa deșeartă

Azi am pus aceste cuvinte

Ca oricini va vrea să le vadă

Cercetat să fie în minte

Și în inimă Tatăl să-i pună

Untdelemn din belșug pentru lampă

Să-și aducă-n a Domnului mînă

A lui viață lipsită de slavă,

Amin!