Poezie LUMINA ŞI ÎNTUNERICUL

LUMINA ŞI ÎNTUNERICUL



Sunt împărăţii duşmane

Peste-al lumii noastre val.

Bezna face loc luminii

Cerul este mai real.



Lupta ce o dă Lumina

N-are-acum şi-aici rival.

Întunericul nu poate

Să reziste în final.



Oamenii ce n-au Lumina

Nu ştiu ce va fi-n final.

N-au idee de-o răsplată,

Nici de-al vieţii ideal.



Dacă-i dai consimţământul

Raza intră-n viaţa ta.

Bezna nopţii o alungă

Orişicât ar fi de grea.



Ea ţi-aduce şi căldură

Şi în pieptul tău un foc

Ca în iarna vieţii tale

Tu să nu îngheţi de loc.



Bezna lumii azi îţi cere

Să trăieşti mereu ascuns

De Lumina cea curată

Ce la tine n-a ajuns.



Tu decizi pe cine-n viaţă

Îl urmezi cu-ntregul dor:

Vrei a firii vechi povaţă

Sau pe-al lumii Salvator?



Glasul sfânt mereu te cheamă

Cu-al Luminii viu îndemn

Să laşi eul tău să moară

Sus pe crucea cea de lemn



Unde răstignit Păstorul

El se dete pentru oi.

Dacă vrei să laşi păcatul

Vino la Cristos cu noi!