Poezie CĂUTAREA OMULUI INTEGRU

CĂUTAREA OMULUI INTEGRU



Voia să ierte Domnu-ntreg oraşul

Şi căuta-ntre ei un om, doar unul!

Dar n-a găsit un om să stea-n spărtură,

Să mijlocească pe dărâmătură…

Vai, Domnul n-a găsit niciunul!...



Şi Dumnezeu priveşte şi Se miră

De omul slab, dar mândru ca păunul.

El n-a găsit pe nimeni să vegheze

Urgia-n rugi de foc s-o-ndepărteze.

Vai, Domnul n-a găsit niciunul...



Chiar Dumnezeu i-a zis lui Ieremia:

„Cutreieraţi prin colb Ierusalimul!“

Dar n-au găsit vreun om să-nfăptuiască

În viaţa lui dreptatea cea cerească.

Vai, Domnul n-a găsit niciunul...



Sosit în Nazaretul Galileii,

Isus Îşi căuta cu drag străbunii.

Dar n-a găsit pe nimenea să-L creadă,

Ci-ntr-o prăpastie au vrut să-L piardă...

În Nazaret nu L-au primit niciunii!…



Dar când lucrarea sfântă Şi-o-ncheiase,

A vizitat din nou Ierusalimul,

Şi-adânc mâhnit, El a-nceput să plângă

Iar inima-I bătea să I se frângă

Căci pacea Lui, vai!, n-o dorea niciunul...



Acum din nou porneşte-n căutare,

Căci vrea un om ce-i drept precum gorunul,

Un om integru, om cu suflet mare.

Cu ochii Săi preasfinţi priveşte-n zare,

Dar va găsi El azi măcar un om, doar unul?...