Poezie LA MASA DOMNULUI (1)

LA MASA DOMNULUI



Cu bucuria mântuirii

La Masa Domnului Isus

Veniţi creştini din largul firii

Chiar când vi-i sufletul răpus!



Nu e o simplă sărbătoare,

O stea pe cerul înstelat.

Ci-i datorie şi onoare

Prin harul care ni s-a dat.



Lăsaţi azi la o parte truda.

Nu vă gândiţi doar la arginţi.

Nu tot aşa făcuse Iuda

La masa stând cu toţi cei sfinţi ?!…



Şi dacă vii la Masă, frate,

Tu, sora Martei cu mult zel,

Te-apropie cu mâini curate,

Cu gând umil de sfântul Miel.



Putem cădea-n obişnuinţă,

Într-o rutină fără miez

De nu venim cu pocăinţă …

Aşa cum sunt mă cercetez.



Mâncăruri multe sunt în lume.

Stomacul e de toate plin.

Dar nu-i decât un singur Nume

Ce-i însoţit de Da şi-Amin.



La Masa Lui primim putere,

O viaţă nouă chiar din cer,

Şi cea mai sfântă mângâiere

Pentru al vieţii caracter.



Suntem mai mulţi dar suntem una

La Masa Domnului Isus.

Şi vom primi în cer cununa.

Nădejdea noastră este sus.



Să dăm tot praful la o parte

Şi aluatul vechi din noi.

Isus ne-a scos din Iad şi moarte

Să fim cu toţi un sfânt altoi.



Ce boli nu află vindecare

Din vasul nostru de pământ

Când stăm la sfintele-I picioare

Şi-apoi luăm din trupul frânt ?!



Să cercetăm atenţi trecutul

Din viaţa primilor creştini.

Cum le-a fost oare începutul ?

N-au fost prigoane ? N-au fost spini ?



Ce i-a făcut să stea-mpreună,

Să-nfrunte leul furios

Şi-a iadului întreg furtună ?

Unirea vie cu Cristos!



Unirea Duhul Sfânt o face

Când ascultăm şi ne smerim.

Trăind în dragoste şi pace

Noi unii altora slujim.



Isus e-aici prin Pâinea frântă,

Prin rodul viţei cel ales.

Mâncaţi c-o bucurie sfântă

Şi beţi din sângele ceresc!



La Masa Lui avem speranţă

Că va mai fi una şi-n cer

Veghind c-o mare cutezanţă

Pe-al meterezei caracter.



”Nu va mai fi nici-o zăbavă!”,

Ne spun mulţi martori într-un glas.

De Cina ce va fi în slavă

Ne mai desparte doar un ceas.



*****