Poezie CHIPUL LUI

CHIPUL LUI



N-ar mai fi nevoie astăzi

Să mai scriu o poezie

Dacă n-ar fi Creiatorul

Cu-al Său gând de veşnicie.



Nu dorea El ca să facă

Nicio floare-nmiresmată

De nu erau ochi s-o vadă

Şi-o iubire-adevărată.



N-ar fi răsădit pădurea

Sus pe deal, pe nalte creste

Dacă cea dintâi făptură

N-ar fi fost decât poveste.



Câte s-au mai spus în lume

Mintea noastră nu le-ncape.

Doar o singură idee

E şi azi atât de-aproape:



Că nu suntem accidente,

Oarbe întâmplări astrale,

Ci avem în noi un spirit

Cu decizii capitale.



Suflet, gânduri şi voinţă,

Lacrimi, jertfe şi cuvinte…

Toate spun oricărui astru

Că ni-I Dumnezeu Părinte.



Chipul nostru Îl arată

În tot ceea ce-I moral

Şi-n alegerea făcută

Pentru-al vieţii ideal.



Însă mai presus de toate

Cât în lume vieţuim

Noi putem, la fel ca Domnul,

Să alegem să iubim.