Poezie TE LAUD, ISUSE! (1)

TE LAUD, ISUSE!



Te laud pe Tine Isuse

Că-n harul Tău nemăsurat

Mi-ai dat o iertare deplină

Şi pace şi viaţă mi-ai dat.



Pe Tine Te laud întruna

Şi-n cântul iubirii dintâi

Aud rugăciuni şi îndemnuri

Prin care Te rog : ”O, rămâi!”



De n-ai fi Tu Doamne cu mine

Când valul e-aşa furios

M-aş pierde ca Petru pe mare

Pe care din ape l-ai scos.



Te laud din toată fiinţa

Cu tot ce-am primit mai demult,

Cu Duhul ce-n toate m-ajută

Ca zilnic de Tine s-ascult.



În ziua senină Te laud

Dar şi sub perdele de fum.

Şi-aştept cu speranţă o rază

Când noaptea se-apropie-n drum.



Cu-aceasta îmi fac datoria

Smerită de serv mântuit

Cu imnuri de slavă prin toate

Trecând cu-al meu duh liniştit.



Pe Tine Te laud Isuse

Din vorba-Ţi o harpă îmi fac

Ştiind că iubeşti totdeauna

Pe-acela cu duhul sărac.



Ascuns-ai de mulţi Adevărul

Dar Tu către prunci l-ai deschis

Ca ei să-Ţi descopere Calea

Spre Ţara ce-o văd doar în vis.



Când valuri se-aruncă-n rafale

Şi-n inima mea mă lovesc

Te laud cu barca-n vâltoare

Şi-n noapte Îţi spun: ”Te iubesc!”



Chiar barca de-ar fi sfărâmată

Pe mare cu Pavel cel sfânt

Eu ştiu că la ţărm Tu primi-vei

Pe-acela cu sufletul frânt.



Eu laud a Ta-nţelepciune

Şi harul ceresc felurit

Prin care lucrezi îndurare

În cei ce iertare-au primit.



Pe Tine Te laud Isuse

În cei ce mereu se jertfesc

Să-Ţi poarte în lume Cuvântul

Şi dorul de plaiul ceresc.



La gându-ntâlnirii din slavă

Tresar şi mă rog să revii.

Fecioarele Tale sunt gata.

Isuse, de ce întârzii ?…





****