Poezie SEMNAL

SEMNAL





Cum poţi tu să stai departe

de iubirea lui Isus,

care-a triumfat prin moarte

şi iertarea ne-a adus ?



Chiar de-ai fi acum în stare

lumi întregi să cucereşti,

pentru-a ta răscumpărare

ce-ai putea ca să plăteşti ?



Dacă te încrezi în Domnul

vei păşi spre ţel cu-avânt

şi nu te va prinde somnul,

auzind al Lui Cuvânt.



În zadar veghezi o viaţă

munca ta cu tot ce-aduni,

dacă-n orice dimineaţă

nu te-nalţi în rugăciuni.



Viaţa trece ca şi fumul,

ca un abur, ca un gând.

Nu uita, oricum ţi-e drumul,

Domnul vine în curând!



Ce-ai să faci în ziua mare

tu cu necredinţa ta,

când Isus în strai de soare,

lumea o va judeca ?



Cum mai poţi să stai departe

de credinţă şi de Rai,

când, prin har, Isus împarte

bucurii în loc de vai ?



Vino azi cât încă harul

n-a secat şi nu s-a-nchis

şi te-ntoarce ca tâlharul,

ce-a ajuns în Paradis!



Roagă-te printre suspine,

Domnul te va auzi:

“Aminteşte-ţi şi de mine

Isuse când vei veni!”