Poezie Magii (2)

Magii



Într-o ţară-ndepărtată

Ce-avea răsăritu-n faţă,

Cu tradiţie păgână,

Fără crez, fără lumină



Oameni priveau la stele

Şi-n taină vorbeau cu ele.

Carul mic sau carul mare ,

Cine le vorbise oare?



Despre-o ţară, un loc sfânt,

Binecuvântat pământ.

Unde s-a născut un rege,

Ce robia o să deslege.



S-a născut un împărat,

Undeva într-un regat.

Nu ştiau anume unde,

Nici cum taina se pătrunde.



Au pornit aşa la drum,

Curioşi să afle cum?

Cum? arată-un împătat

Ce se naşte încoronat



Vai ce har şi ce minune!

Să porneşti aşa prin lume,

Mânat tainic de-un mister ,

Ce leagă pământ de cer.



Cale lungă au bătut,

Au ajuns, au cunoscut,

Harul Domnului de sus,

Să se-nchine Lui Isus.



Aur, smirnă şi tămâie,

Şi-au adus Isuie Ţie,

Însă darul cel mai mare,

L-au adus prin închinare.